Pledoarie pentru simplitate

Imi incep pledoaria cu doua situatii:

1. Maria Montessori a vizitat o clinica unde a intalnit copii cu probleme mentale care se jucau cu firimituri de paine. O asistenta i-a spus ca acesti copii sunt dezgustatori si lacomi si de aceea se joaca asa. Maria Montessori a vazut altceva: copiii acestia isi doreau atat de mult sa se joace, sa isi foloseasca mainile, degetele, incat foloseau firimiturile de paine pentru asta.

2. Pe un grup de activitati pentru copii, o mamica din State intreba ce jucarii i-ar putea lua copilului ei similare suportilor de pahare. Intr-o vizita, copilul ei bagase si scosese suportii de pahare din si in cutia lor. Raspunsul de nota 10 a fost: un set de suporti de pahare…

Copiii mici invata spontan. Parca sunt programati sa faca anumite activitati in anumite perioade. Azi pot sa nu fie interesati de un lucru si maine le poate deveni pasiune mistuitoare. Uneori au nevoie sa se invarta in cerc, alteori sa alerge, alteori sa incerce miscari ce necesita precizie de ceasornicar.

Copiii stiu ce au de facut pentru a creste mari. Noi trebuie doar sa le pregatim mediul, sa le punem la dispozitie lucruri care i-ar putea ajuta si sa nu le stam in drum. Inundandu-i cu jucarii, cu activitati, cu optionale, cu informatii, riscam sa le intrerupem propriul proces de invatare.

Trebuie sa invatam sa respiram adanc, sa simplificam pe cat posibil si sa lasam copilul sa fie profesor. Atunci cand observam ca il pasioneaza anumite acvtivitati, incercam sa ii punem la dispozitie alternative cat mai potrivite pentru el. Daca ii place sa se catere, nu il putem opri din asta. El are nevoie sa se catere, asta simte instinctual ca trebuie sa faca. De obicei, va alege sa se catere pe cele mai instabile lucruri posibile. Ce putem face noi este sa gasim un corp stabil unde poate exersa la nesfarsit.

Si trebuie sa tinem minte ca fiecare copil este unic si se dezvolta in ritmul lui. Si este ideal sa nu intervenim foarte mult pentru a nu face mai mult rau. De exemplu, daca invata prea devreme sa citeasca sau sa socoteasca, sunt mari sanse sa aiba probleme in intelegerea unui text sau la orele de matematica de mai tarziu. Pentru ca un copil este pregatit pentru o activitate atunci cand prezinta interes pentru ea. Suna banal si simplu. Dar adevarul e ca copiii vor dori sa invete sa citeasca atunci cand vor sa citeasca singuri o poveste. Unii sunt interesati de asta mai devreme, altii mai tarziu. Important e sa invete sa scrie si sa citeasca pana in 8 ani ca sa nu rateze fereastra de oportunitate. Daca invata mai tarziu, le va fi mai greu. Daca vreti sa cititi mai multe despre ferestre de oportunitate, gasiti un rezumat minunat la Irina Schmitz.

Aveti incredere in copiii vostri. Stiu mai multe decat noi despre ei insisi. Si sa ne gandim daca ceea ce facem – distractiile, jucariile noi etc. – se scaleaza pe termen lung. Cu ce le va inlocui ca adult?

Cred ca este mai simplu sa crestem copii decat credem. Trebuie sa ne facem o idee despre etapele de dezvoltare ca sa ne calibram asteptarile si sa observam, sa lasam copilul sa ne fie ghid. Si sa il tratam ca pe adultul minunat care speram sa devina. Cu multa iubire, rabdare si intelegere. Si un pic de intuitie, pentru ca fiecare dintre noi simte in adancul sufletului cand face ceva bine si cand greseste.

 

Continue Reading

Copiii se nasc genii. 98% dintre ei devin mediocri. Cum le cultivam creativitatea?

In anii ‘60 George Land si Beth Jarman au aplicat un test de creativitate folosit de NASA unui esantion de 1600 de copii de 3-5 ani. Au repetat testele pe acelasi esantion la distanta 5 ani si 10 ani.

Iata ce au descoperit:

  • 3 – 5 ani – 98% au avut scor de geniu
  • 8 – 10 ani – 32% au avut scor de geniu
  • 13 – 15 ani – 10% au avut scor de geniu

Au aplicat testul si pe un esantion de adulti mai mari de 25 de ani si doar 2% au avut scor de geniu.

Ne nastem creativi, dar uitam sa gandim liber. Ceva in dezvoltarea noastra intervine si ne plafonam. Nu exista studii care sa gaseasca o corelatie intre sistemul de invatamant si inabusirea creativitatii, dar multi oameni inovatori marturisesc ca urasc scoala.

via GIPHY

Gandire divergenta versus gandirea convergenta

Daca ar fi numim cateva moduri in care putem folosi o agrafa, probabil ca am gasi 10-15 idei. Un om cu adevarat creativ va gasi 100-200. De ce? Pentru ca suntem educati sa gandim convergent, nu divergent.

Gandirea convergenta inseamna sa cautam variante de solutii si o alegem pe cea mai corecta. Toate drumurile duc la aceeasi solutie. Scoala incurajeaza acest tip de gandire.

Gandirea divergenta inseamna sa ne depasim zona de confort si sa cautam cat mai multe solutii la o problema. Eliminam toate barierele impuse sau reale si cautam cat mai multe solutii, cat mai creative. Redactorii de la site-ul UpWorthy, de exemplu, compun cate 25 de titluri pentru fiecare material. Primele 10 titluri sunt usor de gasit, dar cele mai creative solutii le gasesc dupa ce au compus deja 20 de titluri. Sunt sigura ca ati dat de cateva ori click pe articole UpWorthy pentru ca au titlurile atat de bine alese.

Cum ne putem ajuta copiii sa fie mai creativi?

Inainte de a reforma invatamantul sau de a cauta solutii in mediul privat, exista cateva lucruri pe care le putem face. In primul rand, ar fi ideal sa incurajam gandirea divergenta: sa lasam copiii sa gaseasca solutii cat mai creative. Un exemplu este sa il intrebam pe copil ce putem gati din ingredientele pe care le avem in casa. Multe dintre combinatii va vor lasa cu gura cascata, altele s-ar putea sa fie chiar interesante. Si uite asa iesim si noi din zona de confort.

Cand cititi cu copiii, implicati-i in poveste. Intrebati-i ce ar face in locul personajelor, cum ar rescrie el finalul etc.

Poate cel mai important… lasati copiii sa se joace cat mai mult, cat mai des, in aer liber si… cel mai important independent. Lasati-i sa inventeze jocuri, sa gaseasca solutii singuri!

Cum devenim noi mai creativi?

Nu, nu este totul pierdut pentru noi, majoritatea de 98% de adulti “normali”. Exista minim o speranta: sa ne imaginam ca suntem copii. Asa ne recomanda psihologii Darya Zabelina si Michael Robinson.

Cativa studenti au fost invitati sa isi imagineze ca nu mai au scoala in ziua respective si pot face absolute orice isi doresc. Au fost intrebati unde ar merge, ce ar vedea, ce ar face. Studentilor dintr-un grup li s-a spus ca trebuie sa isi imagineze ca au 7 ani. Celuilalt grup nu i s-a spus asta.

La 10 minute dupa acest test al imaginatiei, studentilor li s-a dat si un test de creativitate. Tinerii care si-au imaginat ca au 7 ani au avut rezultate semnificativ mai mari decat colegii lor.

Hai sa mai dam din cand in mintea copiilor! Si sa ii lasam pe copiii nostri sa copilareasca.

Imagine principala: Beave1 / Via reddit.com
Continue Reading

Maria Montessori despre educatie

5 adevaruri despre educatie si copii care sunt valabile si 100 de ani mai tarziu.

Am subliniat cateva dintre ideile cu care am rezonat din Mintea absorbanta de Maria Montessori.

  • Copilul este inzestrat cu puterni necunoscute care ne pot calauzi spre un viitor stralucit. Daca ceea ce vrem este cu adevarat o lume noua, atunci educatia trebuie sa aiba drept scop dezvoltarea acestor posibilitati ascunse.
  • Copilul are o minte capabila sa absoarba cunoasterea. El are capacitatea de a-si preda singur. O singura observatie este suficienta ca sa dovedeasca acest lucru. Copilul creste vorbind limba parinteasca, in timp ce pentru adulti invatarea unei limbi este o realizare intelectuala remarcabila. Nimeni nu-i preda copilului; totusi, el ajunge sa foloseasca substantive, verbe si adjective la perfectie.
  • Tot ceea ce suntem noi insine a fost facut de catre copil, de copilul care am fost in primii doi ani ai vietii noastre.
  • Dar, pana nu demult, se putea spune ca universitatea nu se interesa deloc de conditiile vietii lor fizice si sociale. Daca un student era subnutrit sau daca defecte ale vederii sau auzului ii diminuau aptitudinile, el primea note mai mici. Este adevarat ca defectele fizice au inceput 15 acum sa primeasca atentia cuvenita, dar numai din punct de vedere igienic. Nimeni nu se intreaba daca mintea studentului nu poate fi amenintata sau chiar afectata de catre metodele educationale nepotrivite si deficiente.
  • Masinaria scolara este atat de instrainata de viata sociala ca si cand aceasta si toate problemele ei s-ar afla in afara sferei scolii. Lumea educatiei este asemenea unei insule unde oamenii, izolati de societate, sunt pregatiti pentru viata prin excluderea din cadrul ei.

Daca v-am facut curiosi in legatura cu metoda Montessori, va recomand sa incercati lucrarile Mariei Montessori  – Mintea absorbanta pentru a intelege filosofia  sau Copilul in familie pentru idei practice. Mi-au placut mult si Cum sa cresti un copil extraordinar de Tim Seldin si 60 de activitati Montessori pentru bebelusul meu de Marie-Helene Place.

 

Continue Reading